Tema uman. Frumuse?ea este cel mai înalt grad de

Tema despre carevreau sa vorbesc in acest eseu este frumosul in muzica, dar mai intai am doritca sa prezint tema frumosului in general. Frumosul reprezint? acea valoareestetic? fundamental?, c?reia îi subsum?m tot ceea ce e reu?it în art?. Cavaloare estetic?, frumosul e valoare aobiectului ca obiect, existând independent de realitate. Acesta nueste obiect general, ci doar se afl? în fiecare obiect particular.  Frumosul poate fi asociat cu un lucru careeste considerat prezentabil, sau unei stari frumoase care poate deschide prinforma sa, orizontul ontologic, care este o punte intre ideal si real.

Frumosulexist? nu numai în art? ?i prin art?, ci ?i dincolo de aceasta: în societate,în natur?, chiar ?i în comportamentul uman. Frumuse?ea este cel mai înalt gradde des?vâr?ire care poate fi atins de om. Un aspect prin care frumusetea esteinfatisata, este prin faptul ca poate atrage si de a transporta sufletul intr-o “alta dimensiune” care face ca viatasa fie pe deplin umana. Existau doua tipuri de muzica: cea linistita si simpla,caracterizata prin sunetul lin si cel exotic, numita muzica dionisiana provenitde la  sunetul flautului.

Don't use plagiarized sources.
Get Your Custom Essay on "Tema uman. Frumuse?ea este cel mai înalt grad de..."
For You For Only $13.90/page!


Get custom paper

  Elenii de pe vremea Greciei antice auconceput un  system de asociere intrestructurile musicale si sfera omului, atribuind fiecarui model ritmic un anumitetos, acesta fiind un personaj care era capabil de a influenta starea de spirita ascultatorului.  De exemplu, în cele mai vechi tragedii melodiilereflectau în special genul improvizat, înzestrat cu un etos eroic, ?i aufolosit în principal harmonia, cu caracter solemn ?i mixolidia, cu un caractertrist ?i plâng?tor. Tehnica compozi?ional? aconstat în alegerea unui anumit nomos, care este o formul? melodic? de originefoarte veche ?i în revigorarea ei într-o form? par?ial variat?, cu condi?ia carecunoa?terea publicului s? nu fie afectat? capacitatea de a asculta din noumelodiile celebre. In primul rand, eu consider ca frumusetea in muzica,cat si a frumusetii in general este înso?it? de modestie, în sensul c? ea solicit? o protec?ie care op?streaz? de a fi vândut?, uzat?, înc?lcat?. Negarea protec?iei frumuse?ii(v?lul pentru obiecte sacre, pre?ioase ?i simbolice), adic? a ascunderii ?imodestiei, este o expresie a materialismului triumf?tor ?i este proiectat?asupra persoanei, de asemenea supraexpus?, lipsit? de misterul c?ruia esteconstituit? ontologic, profanând inviobilitatea ei.

Muzica are farmecul de aevoca si de a se referi la ceva ce depaseste obiectul, care mai departe ii da osemnificatie. Cultura contemporan? respinge orice regul? a frumuse?ii, înartele picturale, ca ?i în muzic?. Se în?elege c? un crucifix, o floare uimit?,”Plânsul” lui Munch poate fi atr?g?tor în timp ce scoate în eviden??ceva ce nu poate fi spus ca fiind frumos. Disonan?ele,muzica abstract? a secolului al XX-lea ?i muzica dodecafonic? au dobândit ofascina?ie ?i datorit? criticii sociale din ele (gândi?i-v? la critica muzical?a lui Adorno, filozof ?i compozitor). Cu toate acestea, diferen?a dintreata?amentul la o anumit? form? cultural? ?i lipsa absolut? de referin?e formalenu trebuie s? fie ?ters. Dac? ideea de frumuse?e variaz? în culturi, într-unsens sincronic ?i diacronic, nu se poate spune c? lipsesc orice apel comun.Când fiecare criteriu al frumuse?ii este anulat, se reduce la indicele deascultare, la efortul de a atrage aten?ia cu orice pre?: r?mâne doarcontrafacerea frumuse?ii. In al doilea rand, arta frumosului realizeaza ocomunicare care implica corpul, psihicul si spiritul celor care o folosesc.

Prin urmare, nu poate fi limitat? la o dimensiunespecific?, perceptiv? empiric?, ra?ional?, afectiv?, deoarece este întotdeaunaîn cadrul ?i dincolo de diferitele facult??i interesate de fenomenul artistic,în cazul nostru muzical. Merit? amintit lupta lui Hanslick împotriva credin?eic? frumuse?ea muzicii const? într-un “pasaj misterios” alsentimentelor dintre compozitor ?i ascult?tor, o credin?? larg r?spândit?împ?rt??it? de critici ?i înv??a?i, mai ales în zilele lui Liszt ?i Wagner.Când Hanslick scria “frumosul muzical”, el dorea s? afirme caracterulmuzicii, f?r? s?-l sus?in? pe terenul fragil al psihologiei ?i sentimentalismuluipe marginea patologiei. Nu dorea ca frumuse?ea muzicii s? fie rezolvat? într-oexpresie a sentimentelor ?i dispozi?iilor subiective, pentru c?, în realitate,artistul trebuie s? î?i obiecteze percep?ia sunetelor într-o anumit? limb? ?is? se identifice cu spiritul universal.

 Cândideea romantic? apare în toat? sl?biciunea ei – ?i nu numaiactualizat? de Wagner, c? muzica ar trebui s? prezinte sentimente carefunc?ioneaz? aproape ca “opium sonorous”, afirm? necesitatea uneireflec?ii estetice mai profunde a muzicii. Frumuse?ea este caracterizata ca o apa care izvor??te din universulsunetelor în articularea lor artistic? dinamic? ca “forme înmi?care”, ale c?ror sentimente sunt doar o singur? dimensiune. Interogareastatutului unei opere muzicale înseamn? în?elegerea intreaga a principiiloroperei de art? în general ?i, prin urmare, a esteticii ca atare.  Au existat anumiti scriitori ca FyodorDostoievsky si D.

M. Turoldo care s-au convins ca: ” Frumusetea este prezidat?de lume.” Frumuse?ea t?cut? a muzicii se simteprin trezirea aten?iei ?i, f?r? a explica motivele, se refer? la ceva caredep??e?te sunetele.

Frumuse?ea ?i misterul sunt inseparabile, ca ?i altecuvinte care sunt de asemenea misterioase, cum ar fi bun?tatea, dreptatea,adev?rul. Capturile de art? prin conceperea identific?rii a ceea ce ajungefilosofia prin limbajul speculativ. De asemenea, mai consider ca muzicacaut? rela?ii ?i combina?ii de sunete, creând rela?ii de continuitatediscontinu? între diferite note. Cu alte cuvinte, realizeaz? medierea,propor?iile dintre diferen?e, f?r? confuzie ?i f?r? dispersie ?i, prin urmare,unitate dincolo de extremele identit??ii ?i fragment?rii. Aceast? c?utare avechilor ?i noilor forme de armonie exprim? sarcina persoanei fa?? de via?aîns??i, pentru a tr?i bine cu ea îns??i (eudaimonia), cu ceilal?i ?i cu mediul.Cum  Nietzsche a dorit si a reusit ca sase formeze o leg?tur? strâns? între materia singular? ?i universal?, spiritulcat si totalitarismul.

            In concluzie, arta de a legaleg?turile de gândire ?i de note sonore este aceea ce leag? muzica ?ifilosofia, care în sensul anticilor este ?i teologia deoarece presupunecapacitatea de a da voce fiin?ei, adev?rului. Obi?nui?i ca fiind în privin?aestetismului, a concursurilor de frumuse?e, nu ne d?m seama întotdeauna c?frumuse?ea este o expresie a spiritului universal. În cre?tinism, aceast? ideese realizeaz? prin faptul c? fiecare fiin?? uman? este “în chipulLui” ?i, prin urmare, posed?, într-o m?sur? diferit?, o reflectare afrumuse?ii divine.

Am spus c? frumuse?ea persoanei nu poate fi redus? la formestandard sau chiar la regularitatea fe?ei sau a performan?ei organismului.Privirea care ?tie cum s? caute frumuse?ea p?trunde dincolo de for?e înc?utarea unui lucru ascuns, misterios, nocturn, care dore?te s? ajung? ?i s??tie. În basm, acest aspect nocturn este adesea ceea ce ascunde frumuse?ea, îlprotejeaz? de aspectul captativ, interesat ?i instrumental pentru a se dezv?luidoar celor care iubesc.

Choose your subject

x

Hi!
I'm Jessica!

Don't know how to start your paper? Worry no more! Get professional writing assistance from me.

Click here